SEBAH.neT

smf în el de fastfood

Sâmbătă seară am fost în Chanson ( da… ştiu, e foarte proaspăt articolul ).
A fost ziua lui July ( La mulţi ani din nou pe această cale ). Atmosfera a fost extraordinară. S-a întâmplat ca să nu prind caca project prin boxe, deci a fost minunat!
La un moment dat ( adică pe la ora 4:30 ) Chanson-ul s-a închis şi ne-am mutat cuibul in Blue Monday ( eu vroiam Lord’s, dar VOX POPULI a ales Blue ). Apropo : să nu încercaţi să ajungeţi prin BM la ore mici dacă n-aveţi chef de clubbin’ sau house ( sau ce dzoo de jeguri au băgat ). Am stat ce-am stat până pe la 5 jumate şi am pornit spre casă. Eram eu, Moni, July şi Dan ( s-a spart gaşca alcoolul fiind principalul vinovat ) şi ne-a lovit o foame de nedescris. Din nou împing toată vina spre vodka şi bere! Singurul fastfood care ne pica în drum a fost cel din piaţa Ferdinand ( între Sensi Blu şi Restaurantul “Sabia Haiducului” s-au cum s-o numi ). Am mai mâncat acolo pulpe la rotisor, care la rândul lor au fost foarte bune ( asta se întâmpla la câteva zile de la deschiderea ff-ului ). Convocăm Marea Adunare şi fiecare alege ce doreşte. Moni cere pulpă de pui cu cartofi prăjiţi. Serviciul este onorat. Doresc să o urmez şi mă opreşte la partea pulpă :

Ea : Nu mai facem la ora asta!
Eu : ( stau şi analizez totul. Procedeul de procesare e mai greu ) Bun atunci. Ce aveţi?
Ea : Ce se vede
… se vedeau doar cartofii şi nişte şniţele…
Eu : Atunci doresc o porţie de cartofi cu un şniţel!
Dan : Să fie două şniţele la porţia de mai devreme. Şi aş dori şi eu o farfurie ca cea de mai devreme.
Ea : Bine!

( între timp Iulia s-a retras şi sorbea un suc )
Primesc porţia de cartof cu un şniţel. Dan observă furtul şi-l reclamă! Îmi primesc şniţelul şi mă retrag lângă Mona Mea şi păpăm împreună. Dan devenea tot mai roşu şi mai iritat! Îl întreb care-i cauza şi răspunsul e sec :

Uită-te la idioata asta. Am cerut o porţie ca şi a ta şi a uitat de ea. Şi dacă te uiţi atent observi cum bagă mâna la cartofi şi fură unul câte unul. Şi s-a băgat si la un şniţel!

Mă simţeam oripilat! Moni terminase masa şi eu eram cu ultima bucată în mână. Am avut nevoie de yoga intensiv să-mi treacă scârba provocată de nespălata aia.
Să nu mâncaţi niciodată din acel fastfood. Propun lipirea semnului de Biohazard pe uşă. Yeakkk!!!!

P.S.: Într-un final l-am cunoscut pe Laurenţiu. A venit la ‘pachet’ cu Lili şi Antrax ( “ăsta” din urmă fiindu-mi coleg la IETI anul trecut ). They’re very nice people! Cheers folks !